Despre corupție, încă problema de securitate națională nr. 1 a României. Si măsurile anti-coruptie care nu s-au luat

Costurile anuale ale corupției internaționale se ridică la 3,6 trilioane de dolari, sub formă de mită și bani furați.



Chiar și ONU menționează corupția ca fiind „unul dintre cele mai mari impedimente” în atingerea Obiectivelor sale de Dezvoltare Durabilă pentru 2030 printre care se numără: eliminarea sărăciei și a foametei, precum și îmbunătățirea educației, bunăstării și infrastructurii.

Efectul cumulat pe termen lung al corupției asupra dezvoltării economice este că PIB-ul real pe cap de locuitor a scăzut cu aproximativ 17% atunci când IPC inversat (Indicele de percepție a corupției) a crescut cu o abatere standard. 

În România, Indicele de Percepție al Corupției este al doilea cel mai ridicat din UE, corupția a izgonit 3-5 milioane de români, mai ceva decat invadatorii in zonele de război active, și nu exista intelectual care sa nu știe de cel puțin 3-4 cazuri de corupție, dar degeaba pentru ca mult prea puțini își găsesc curajul și au competențele sa incadreze, documenteze și raporteze corupția, sa sau sa facă lobby pentru alocarea de resurse pentru autoritățile care au ca obiective legate de prevenirea și combaterea corupției.

Pentru cei care nu știu in ce direcție trebuie acționat, poate este mai eficient sa vizualizeze definitia corupției sub forma de formule:

Corupţia la nivel sistemic: Corupţie = Monopol + Discreţie – Responsabilitate

Corupţia la nivel personal: C =  O – NEP/IP

C     = Corupţie

O     = Oportunitate

NEP = Norme Etice Personale

IP      = Integritate Profesională

Cartelurile si monopolurile formate, discretia obtinuta prin cumpararea presei si inflitrarea companiilor big tech a căror infrastructura este folosită de oamenii corupților pentru campanii de denigrare și discreditare a tuturor celor care demască sau se opun sistemului mafiot, si in general o lipsa de responsabilitate in sectorul public si juridic a permis crearea unor multiple rețetele corupte foarte greu de destructurat.

Angajrea unor mediocritati absolute în funcții de conducerea și decizie, la nivel național și european, indivizi care nu au fost capabili sa ia nicio certificare recunoscuta internațional în domeniu care sa se fi finalizat cu un examen organizat la standarde de calitate ridicate, luat pe bune,   nu a făcut decât sa transfere costul cu lupta anti-coruptei către cetățean. Adică pe timpul și pe banii mei. 

 Indiferent de forma ei - mită, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și patronaj (favoritism, clientelism politic), pentru a numi doar câteva - corupția vine întotdeauna pe cheltuiala cuiva. 

Costul corupției îl plătesc firmele cinstite care nu mituiesc și cărora le fac concurentă neloiala firmele care mituiesc in contracte cu statul; costul îl plătesc stakeholderii cetățenii furați când firma căpușa mituitoare prestează servicii de calitate de doar 10% din valoarea contractului, ca să își păstreze marja de profit si mita nesimtita. 

Corupția generează adesea instituții mai ineficiente, mai puțină prosperitate, mai puține locuri de muncă, chiar mai multe dezastre ecologice si un sistem corupt bine închegat cu rețele clientelare sector privat - instituții publice - universități - consultanți care sunt foarte greu de destructurat.

Corupția nu afectează numai dezvoltarea economică în ceea ce privește eficiența și creșterea economică, dar afectează și distribuția echitabilă a resurselor la nivelul populației, crescând inegalitățile de venituri, subminând eficacitatea programelor de asistență socială și, în cele din urmă, generează niveluri mai scăzute de dezvoltare umană. Acest lucru, la rândul său, poate submina dezvoltarea durabilă pe termen lung.

Corupția deturnează talentul și resursele, inclusiv resursele umane, spre activități de "supraviețuire și descurcare in contextul dat".

Efectul cumulat pe termen lung al corupției asupra creșterii economice se observa in faptul că PIB-ul real pe cap de locuitor a scăzut cu aproximativ 17% atunci când Indicele de Percepție a Corupției (IPC) inversat a crescut cu abatere standard peste 1. 

Atunci cand corupția este greu de documentat, este utilă dovedirea discriminării unei parti. Atunci ca o parte este mai competenta, inteligenta, integra, capabila sa obtina reultate mai eficiente și calitative decat partea privilegiata ilegal, și îi este blocat accesul continuu la oportunități echitabile, este vorba de discriminare. 

În paralel, privilegierea ilegală a unor indivizi mediocri intelectual și sub-medicori moral, in contracte cu statul și in devalizarea companii unde statul, a fost și este metoda care a permis in ultimii 33 de ani la jaful a cel puțin 300 de miliarde de euro de la poporul român. 

Jafurile s-au realizat și se realizeaza in primul rand prin gestiunea penală a informațiilor (Art 302- 305 Cod Penal, Art 360 - 364 Cod penal) si infractiuni de coruptie și asimilate corupției.

Abordarea fenomenului corupției la nivelul instituțiilor publice cu care am lucrat in 2022 a constat in parcurgerea următoarelor etape și realizarea următoarelor livrabile: 

·       Agenda de integritate organizațională (cu obiective strategice anticorupție, definirea cadrului juridic și a standardelor legale);

·       Regulament de organizare și funcționare a grupului de lucru riscuri de corupție, 

·       Registru riscuri de corupție (identificare amenințări și vulnerabilități de corupție, riscuri de corupție, de mituire și indicatori de frauda),

·       Plan de integritate instituțională cu obiective anticorupție și măsuri de realizarea a acestora. 

·       Proceduri anticorupție, 

·       Proceduri și înregistrări Anti-Mita și Manual Anti-Mita, 

·       Sesiuni de training/instruire cu echipa de leadership a instituției,

·       Redactare Ghid de Bune Practici anticorupție.

Proceduri de Sistem Anticorupție:

1. Accesul la informații de interes public

2. Gestionarea Conflictelor de Interese

3. Incompatibilități

4. Protejarea Avertizorilor în Interes Public

5. Managementul Funcțiilor Sensibile

6. Pantouflage – interdicții după încheierea angajării în cadrul instituțiilor publice 

7. Transparența Decizională

8. Cod Etică, Integritate, Conduită

9. Declararea Cadourilor

10. Managementul Riscurilor De Corupție

11.  Gestionarea Declaraţiilor De Avere Şi De Interese

 50 de Formulare aferente procedurilor anticorupție

Proceduri anti-mită

1. Politica anti-mită 

2. Investigare preventivă rezonabilă 

3. Angajamente anti-mită 

4. Avertizare în interes public 

5. Evaluarea incidentelor de integritate 

6. Audit intern Sistem de Management Anti-Mita (SMAM)

7. Controlul neconformităților SMAM

Formulare aferente procedurilor anti-mita:

1. Due Diligence Parteneri Investigare preventivă rezonabilă 

2. Due Diligence Candidați Investigare preventivă rezonabilă 

3. Declarație Angajament Anti-Mită

4. Declarație personală de angajament anti-mită 

5. Raport anual privind evaluarea incidentelor de integritate 

6. Planul anual al auditurilor interne SMAM

7. Chestionar de audit SMAM

8.  Raport de audit SMAM 

9.   Fișa de neconformitate SMAM 

10.  Lista părților interesate

11.  Proces Verbal al Ședinței de Analiză Efectuate de Management 

12.  Programul de Management Anti-Mită 

13.  Lista Documentelor in Vigoare 

14.  Lista Înregistrărilor  

15.  Plan de instruire  

16.  Proces verbal de instruire  

17.  Fișa de identificare și analiza riscuri in domeniul mitei  

18.  Registrul de Riscuri în domeniul Mitei  

19.  Fișa de Monitorizare Sistem Anti-Mită 

20. Indicatori antifrauda

21. Clauze contractuale anticoruptie si anti-mita.

Masuri de prevenire a coruptiei in activitatea de achizitii publice (activitatea prin care s-au sifonat peste 100 de miliarde de euro în ultimii 33 de ani), măsuri care intenționat nu sunt gândite și nu sunt incluse în legislație ca obligatorii, tocmai pentru a proteja sistemul corupt:

- Verificarea firmei ofertante pe platforma https://sicap.ai pentru a vedea dacă este firma-capusa sau nu și compararea veniturilor încasate din fonduri publice cu CV-ul actionarilor și beneficiarilor acelor fonduri și cu rezultatele obtinute de acestia;

- Completarea chestionarului due diligence de către firma ofertanta. Printre întrebări: dacă unul din asociați/acționari/angajati/colaboratori este afiliat politic, donează politic, a fost condamnat pentru corupție.

- Completarea de către firma ofertanta a Declarație de Beneficiar Real.

- Completarea formularului Due diligence de către instituția contractantă, utilizând datele obținute in urma investigațiilor.

- Semnarea angajamentului anti-mita de către ofertant.

- Semnarea contractului cu clauze anticorupție.

​

22 Jan 2023

1/2